Informatii generale
Ca multe alte structuri institutionale asamblate la sfarsitul secolului al XX-lea, Statia Spatiala Internationala (ISS) a fost proiectata sa incorporeze becuri fluorescente. In prezent, nava spatiala este mai mult de jumatatea drumului printr-o revizuire de iluminare, iar becurile sale originale sunt inlocuite, bucata cu bucata, cu diode cu lumina (LED), respectiv spoturi LED.
Comparativ cu becurile incandescente sau fluorescente conventionale, aceste spoturi LED consuma mai putina energie, rezista mai mult timp si nu contin sticla sau mercur, negand riscul de cioburi de sticla sau metal toxic care plutesc prin statia spatiala in cazul in care becurile se vor rupe cu o gravitate zero. Dar cercetatorii spera, de asemenea, ca noul sistem de iluminare ii va ajuta pe astronauti sa doarma mai bine noaptea si sa ramana in alerta in timpul zilei.
Problema pe care inginerii incearca sa o rezolve este aceea ca in spatiu nu exista „zi” sau „noapte”. ISS inconjoara Pamantul la fiecare 90 de minute, ceea ce ofera astronautilor oportunitati frecvente de a vedea rasaritul si apusul Soarelui, dar, de asemenea, produce ravagii pe ceasul corpului aproximativ 24 de ore. Printre numeroasele efecte daunatoare ale zborului spatial asupra sanatatii, tulburarile ritmului circadian si privarea de somn care il insoteste au aparut ca niste griji considerabile – mai ales ca oamenii au in vedere calatoriile in locatii mai indepartate din Sistemul Solar, spune George Brainard, directorul Cercetarii usoare Program la Universitatea Thomas Jefferson din Philadelphia, Pennsylvania.
Sistem de iluminare bazat pe spoturi LED
Sistemul de iluminare bazat pe spoturi LED, introdus in ISS, este proiectat sa vizeze nu numai tije si conuri – celule fotoreceptoare din ochi care permit viziunea in lumina slaba si, respectiv, in culori -, ci si un al treilea tip de celule fotoreceptoare care a fost descoperita aproape acum 20 de ani. Cunoscute drept celule ganglionare retiniene fotosensibile intrinsec (ipRGCs), acesti fotoreceptori contin o proteina sensibila la lumina numita melanopsina. Nu au un rol important in viziune; in schimb, ipRGC-urile sunt principalul punct de intrare al corpului pentru lumina care regleaza functii biologice, cum ar fi ciclul somn-veghe, alerta si dispozitia. Cercetatorii incep sa inteleaga masura in care prea multa sau prea putina lumina la momentul gresit al zilei poate arunca din sincronizare procese importante fiziologice, indiferent daca sunteti un astronaut pe o nava spatiala, o asistenta in schimbul de noapte sau pur si simplu va jucati jocuri pe calculator dupa culcare.
Iluminatul artificial a prelungit durata pentru care oamenii sunt expusi la lumina in fiecare zi. Sistemele de iluminare dinamice bazate pe spoturi LED, care sunt capabile sa regleze culoarea si intensitatea luminii pe care le livreaza ar trebui sa faca posibila proiectarea unor medii aprinse mai putin daunatoare pentru sanatate.
